SUA riscă un război comercial cu China

SUA riscă un război comercial cu China. Casa Albă consideră că moneda chineză este "subevaluată semnificativ"

Statele Unite riscă să declanşeze un război comercial cu China, după ce Senatul american a început dezbaterea unui proiect de lege care ar conduce la restricţii pentru ţările ale căror monede sunt considerate subevaluate de către Trezoreria SUA, transmite Bloomberg.



Senatul a votat luni seară pentru intrarea în dezbatere a proiectului legislativ propus de doi senatori democraţi, cu susţinerea altor 19 congresmeni din partea ambelor partide dominante din SUA.

Dacă va trece de Senat, proiectul ar putea rămâne însă blocat în Camera Reprezentanţilor, unde Partidul Republican deţine majoritatea. Principalii lideri din Cameră au arătat anterior că se opun proiectului şi au votat anul trecut împotriva unei măsuri similare.

Mai multe grupuri de lobby din mediul de afaceri american, inclusiv Camera de Comerţ a SUA, se opun propunerii, de teama unui război comercial cu China, principalul partener comercial al SUA vizat de măsură.

Potrivit proiectului, Departamentul Trezoreriei ar trebui să elaboreze de două ori pe an un raport în care să identifice monedele "subevaluate semnificativ". Guvernele care îşi subevaluează monedele şi nu iau măsuri pentru a corecta această politică s-ar confrunta apoi cu diverse restricţii, precum creşterea taxelor de dumping, interdicţia de a participa la licitaţii federale în SUA şi excluderea de la finanţarea din partea Overseas Private Investment Corporation, agenţie guvernamentală cu administraţie independentă care acordă credite pentru dezvoltare.

Casa Albă consideră că moneda chineză este "subevaluată semnificativ" şi a anunţat că analizează proiectul legislativ.

Susţinătorii proiectului încearcă de şase ani să treacă această legislaţie, însă şansele proiectului actual ar fi mai mari deoarece tot mai mulţi congresmeni s-au arătat frustraţi în ultimul timp de deficitul comercial tot mai mare cu China şi de şomajul ridicat din SUA, care persistă peste 9%.

Oficialii chinezi s-au arătat profund nemulţumiţi de rezultatul votului de luni din Senat.

Banca Populară a Chinei, banca centrală a ţării asiatice, a arătat că "regretă" votul de luni din Senat, în timp ce ministerul de Externe susţine că măsura ar încălca reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Orice duel de tip protecţionist între cele mai mari economii ale lumii riscă să frâneze şi mai abrupt revenirea economică mondială, deja încetinită de problemele economice ale SUA şi de criza datoriilor de stat din Europa.

Aprobarea legislaţiei "ar putea conduce la un război comercial pe care nu îl vrem", notează banca centrală a Chinei, adăugând că măsurile din proiectul legislativ "nu ar rezolva problemele SUA", precum economiile insuficiente, deficitul comercial şi şomajul ridicat.

Totodată, banca centrală de la Beijing a arătat că măsurile "ar putea afecta serios reforma mecanismului valutar derulată în China".

Peste 50 de grupuri de lobby din mediul de afaceri american au transmis cu două săptămâni în urmă Senatului o scrisoare în care cer congresmenilor să nu adopte proiectul. Măsurile vor rezulta cel mai probabil într-o reacţie "retaliativă" din partea Chinei, care ar afecta companiile americane, iar taxele suplimentare vor determina producătorii să-şi mute fabricile în alte ţări cu costuri scăzute, şi nu în SUA, consideră oamenii de afaceri americani.

Yuanul s-a apreciat cu 5,2% faţă de dolarul american în ultimele 12 luni şi cu 24% în ultimii cinci ani, cea mai abruptă creştere dintre 25 de valute emergente monitorizate de Bloomberg. China limitaeză tranzacţiile de conversie valutară la proiecte de investiţii şi cumpără dolari din piaţă pentru a încetini aprecierea yuanului şi a conserva competitivitatea exporturilor chineze.

Susţinătorii legislaţiei consideră că China îşi schimbă prea lent politica privind piaţa valutară. Ei susţin că politicile Chinei au "costat" SUA peste 2,8 milioane de locuri de muncă din 2001, iar subevaluarea yuanului dă avantaje competitive incorecte companiilor chineze.

sursa: mediafax.ro