Supersonicul românesc IAR-111 Excelsior, testat deasupra Mării Negre

Supersonicul românesc IAR-111 Excelsior, testat deasupra Mării Negre. Simulare cu aparatul de zbor

Cabina avionului supersonic IAR-111 Excelsior a fost testată de Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA), în zbor, luni, deasupra Mării Negre, în cadrul Misiunii 6, evenimentul realizându-se cu succes, au declarat pentru Mediafax reprezentanţii ARCA.



Rezultatele misiunii vor fi comunicate joi, de la ora 11.00, în cadrul unei conferinţe de presă organizată în Bucureşti.

Pe 19 septembrie, ARCA a anunţat că a finalizat simulările aerodinamice pentru avionul supersonic IAR-111, un aparat destinat lansării rachetei spaţiale Haas II pentru competiţia de astronautică Google Lunar X Prize. Acesta va fi primul avion supersonic românesc care va fi utilizat şi pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru turismul spaţial.

ARCA a început simulările Computer Fluid Dynamics (CFD) pentru avionul IAR-111 Excelsior în anul 2010. De atunci, ARCA a continuat aceste simulări pentru toate configuraţiile posibile de zbor. Durata mare a acestor simulări a fost determinată de complexitatea şi cantitatea calculului necesar. În această perioadă, trei computere de la ARCA au funcţionat aproape non-stop.

"La sfârşitul anului 2010 aveam deja o imagine clară asupra configuraţiei avionului IAR-111 Excelsior, în urma rulării simulărilor aerodinamice. Acest lucru ne-a permis să demarăm lucrul la avion, la începutul anului 2011. De atunci, au fost rulate simulări pentru toate configuraţiile de zbor, altitudini şi viteze. Aceste simulări ne-au indicat să efectuăm câteva modificări care au optimizat geometria avionului, chiar în timpul procesului de construcţie, precum coborârea motorului avionului cu 30 cm sub planul aripii, creşterea anvergurii aripii cu 90 cm etc. În acest moment este foarte probabil să menţinem această configuraţie a aparatului", a declarat în 19 septembrie Dumitru Popescu, preşedinte ARCA.

Finanţat din surse private

Programul ARCA pentru Competiţia Google Lunar X Prize este finanţat cu surse exclusiv private, având programat primul zbor în toamna anului 2012. ARCA a decis să nu comunice deocamdată valoarea programului.

Pe 5 iulie, ARCA a anunţat, printr-un comunicat de presă, că a finalizat structura cabinei avionului supersonic IAR-111 Excelsior, un aparat destinat lansării rachetei spaţiale Haas II pentru competiţia Google Lunar X Prize şi dezvoltării turismului spaţial.

Cabina avionului este realizată din materiale compozite, are o greutate de peste 500 de kilograme, complet echipată pentru zbor, şi primeşte un echipaj de două persoane - pilot şi navigator-, dispuse în tandem.

Pilotul, aşezat pe locul din faţa cabinei, va dispune de o consolă centrală care va cuprinde echipamentele de navigaţie analogice şi GPS, un ecran panoramic pentru sistemul HDTV pentru asistarea decolării şi aterizării, iar echipamentul de radiocomunicaţii va fi dispus pe părţile laterale. Postul de pilotaj va fi echipat cu comenzi necesare manipulării aeronavei.

Navigatorul, aşezat în spatele pilotului, va dispune pe consola centrală de un sistem integrat de monitorizare a parametrilor de funcţionare a avionului, sistem de comunicaţii radio, sistem de navigaţie GPS, un sistem SDTV de monitorizare a aeronavei şi un ecran pentru radar pasiv. Cabina este ejectabilă în caz de necesitate şi este dotată cu două paraşute acţionate cu motor rachetă.

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie non-guvernamentală, care doreşte să câştige competiţia Google Lunar X Prize şi să lanseze în cosmos prima rachetă românească capabilă să transporte un cosmonaut.

ARCA a anunţat, pe 22 decembrie 2010, într-o conferinţă de presă, un program la care lucrase în secret în ultimul an, vizând realizarea primului avion supersonic românesc de mare altitudine ce va lansa racheta Haas II, pentru competiţia Google Lunar X Prize.

Cum a fost proiectat avionul

Avionul a fost proiectat pentru a înlocui baloanele purtătoare folosite până în prezent de ARCA, necesare transportului deasupra atmosferei a vehiculelor rachetă. Baloanele purtătoare au reprezentat o soluţie ieftină şi rapidă, însă şi-au arătat şi limitele, fiind cauza principală pentru două amânări succesive ale lansării rachetei spaţiale Helen.

Printre programele dezvoltate la ARCA se numără şi racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansată cu succes, la data de 9 septembrie 2004, de pe ţărmul Mării Negre; sistemul Stabilo care a executat două zboruri până în prezent, misiunea 1, lansată la o altitudine de 14.700 m, în stratosferă; şi Misiunea 2 lansată în 2007 la o altitudine de 12.000 de metri, deasupra Mării Negre.

Totodată, ARCA a lansat, pe 1 octombrie 2010, prima rachetă spaţială românească, Helen 2, din largul Mării Negre, realizând astfel primul zbor din cadrul competiţiei Google Lunar X Prize, care vizează trimiterea unui robot pe suprafaţa Lunii de o organizaţie privată. Racheta suborbitală Helen este demonstrator tehnologic pentru competiţia Google Lunar X Prize. Zborul de test pentru Helen a fost amânat de două ori, în 2009 (Misiunea 3) şi 2010 (Misiunea 4), din cauza dificultăţilor întâmpinate în lansarea balonului purtător. Pentru a testa avionica rachetei Helen, ARCA a lansat de la Sânpetru, la începutul anului 2010, Misiunea 5. Lansarea cu succes a primei rachete spaţiale româneşti, Helen 2, în cadrul Misiunii 4 B, a avut loc la 1 octombrie, 2010, din largul Mării Negre şi a atins altitudinea de 40.000 de metri.

sursa: gandul.info